Revolutia Industriala din Europa a adus o noua tendinta: folosirea metalurgiei in constructii. Din aceasta cauza rolul inginerului a devenit tot mai important, in unele cazuri chiar rivalizand cu cel al arhitectului. Construit in anul 1889, Turnul Eiffel din Paris este cel mai celebru exemplu pentru aceasta noua intrebuintare a metalului. Turnul poarta numele arhitectului, designerului si inginerului care l-a ridicat.

Cel mai vizitat obiectiv turistic din Paris, Turnul Eiffel este o constructie indrazneata si impozanta, avand o inaltime de 324 metri si cantarind aproape 10.000 de tone.

Turnul Eiffel este cea mai inalta structura din Paris si a fost timp de 40 de ani, cea mai intalta din lume. Lucrarea din metal, a carei structura este facuta doar din fier, este destul de usoara si rezistenta la viteze foarte mari ale vantului.

Unul dintre motivele pentru care o vizita in varful Turnului Eiffel este unica, este tocmai faptul ca structura este deschisa si se afla in bataia vantului. Structura deschisa a turnului permite turistilor sa vada prin turn – pot sta intr-o parte si privi prin scheletul turnului in cealalta parte, sau spre un alt etaj al turnului.

Turnul Eiffel din Paris a fost construit initial pentru Expozitia Mondiala din 1889, ca o comemorare a 100 de ani de la Revolutia Franceza. In timpul constructiei si chiar si dupa terminarea sa, au fost multi francezi care au considerat structura odioasa si total inestetica. Cu timpul insa, criticile au fost calmate si turnul Eiffel a devenit cel mai de seama simbol si obiectiv turistic al Parisului si al intregii Frante.

Turnul Eiffel este un obiectiv turistic care a primit de-a lungul timpului peste 200 de milioane de turisti. Exista si in zilele noastre persoane care catalogheaza Turnul Eiffel drept un cliseu, dar putini sunt aceea care isi pot lua ochii de la el seara, cand in fiecare ora este inundat intr-o ploaie de lumina. Turnul Eiffel a ajuns sa se confunde cu orasul Paris si nimeni nu isi poate imagina “Orasul Luminii” fara Turnul Eiffel iar o vizita la Paris, este incompleta fara o oprire in varful Turnului Eiffel.

» cu metroul:

• Linia 6: coboara la statiile Bir-Hakeim sau Dupleix
• Linia 6 sau 9: coboara la statia Trocadero
• Linia 8: coboara la statia Ecole Militaire

» cu trenurile RER: Linia C, statia Champ de Mars – Tour Eiffel

» cu autobuzul: liniile 42, 69, 72, 82, 87

Accesul in Turnul Eiffel este permis pe tot parcursul saptamanii. De obicei orele de inchidere si deschidere pentru lift si scari difera. De exemplu, la lift este permis accesul din Ianurie si pana in iunie intre orele 9.30 si 23.45, in lunile iunie si august intre orele 9.00 si 00.45, iar din Septembrie pana in Ianuarie se reia programul anterior.

Pentru scari programul este mai redus. Se poate vizita din ianuarie pana in iunie si din septembrie pana in ianuarie intre orele 9.30 si 18.30, iar vara intre orele 9.00 si 00.45.

Turnul Eiffel poate fi vizitat si noaptea. Nu este aglomerat si panaroma nocturna a Parisului este impresionanta.

Turnul Eiffel noaptea

In anumite zile, datorita conditiilor atmosferice, turistii trebuie sa tina cont de faptul ca exista o diferenta importanta de temperatura intre baza turnului si nivelurile turnului, mai ales nivelul 3.

Costurile pentru accesul in turn sunt: 13€ pentru acces pana la ultimul nivel, 8€ pentru nivelul 2 si 4,50€ pentru primul nivel. Accesul este gratuit pentru copiii sub 4 ani. Pentru un tur cu ghid in alta limba decat cea franceza, trebuie sa faci rezervari dinainte.

Poti sa ajungi in varful turnului Eiffel atat pe scari cat si cu liftul. La primul nivel  gasesti magazine de suveniruri, camera Gustav Eiffel si platforme de unde poti privi imprejurimile. La etajul doi te poti bucura de bunatati gastronomice la restaurantul Jules Verne, la 125 de metri deasupra pamantului. Odata ajuns la al treilea nivel, de altfel si ultimul, vei avea parte de o panorama extraordinara a orasului.

Panorama asupra Parisului din Turnul Eiffel

In varful turnului se gaseste o reprezentare istorica a biroului lui Gustave Eiffel, pe langa celebrul arhitect fiind reprezentate si alte personaje, printre care Thomas Edison. Tot la ultimul nivel al turnului exista si o camera speciala de observare, in care gasesti panouri cu informatii despre distantele de la locul in care te afli pana la marile orase ale Europei, dar si informatii care sa te ajute sa identifici cladirile si monumentele pe care le vezi din Turnul Eiffel.

Povestea faimoasei constructii de otel poate fi considerata o adevarata epopee. Turnul Eiffel a ajuns sa fie elementul reprezentativ al Frantei in urma castigarii unui concurs de arhitectura lansat cu prilejul Expozitiei Universale din 1889. La acest concurs au fost inscrise 107 proiecte, iar castigatorul a fost cel prezentat de Gustave Eiffel (antreprenor), Maurice Koechlin, Emile Nouguier (ingineri) si Stephen Sauvestre (arhitect).

Astfel, la data de 26 ianuarie 1887, s-a inceput saparea fundatiilor pentru turnul de metal inalt de 324 m care avea sa intre in istorie. Timp de cinci luni, muncitorii au sapat fundatiile, folosindu-se doar de lopata. Dupa finalizare fundatiei si fixarea celor patru picioare ale turnului, constructia a inceput sa se inalte vazand cu ochii. Monumentul de seama al francezilor a fost inaugurat la data de 31 martie 1889, zi in care Gustave Eiffel a urcat cele 1710 trepte ale turnului si a pus in varf drapelul Frantei.

Desi Turnul Eiffel este foarte admirat astazi, in urma cu o suta de ani aceasta minune arhitecturala a iscat numeroase controverse in randul contemporanilor sai. A fost laudat si apreciat de unii, dar a fost pus la zid de majoritate. Un grup mare de artisti, printre care Charles Garnier (arhitectul Operei din Paris) si fiul lui Alexandre Dumas, au publicat o scrisoare deschisa in ziarul Le Temps, pe 14 februarie 1887, si au protestat contra turnului, pe care in considerau hidos, adaugand ca acesta „desfigureaza Parisul”.

Acestia isi continuau petitia prin a vorbi despre frumusetea arhitecturala a Parisului si prin a batjocori creatorii turnului si munca acestora, folosind cuvinte precum „profanare”, „dezonoare”, „oroare”, „barbar”, odioasa coloana de tabla” etc. Scrisoarea se incheie cu apelul de a apara Parisul impotriva „devastarilor administrative si a vandalismului intreprinderilor industriale”.