Punta del Diablo este un sat şi o localitate de litoral în Uruguay, Departamentul Rocha, la 298 km la est de capitala Montevideo. Conform recensământului din 2004, populaţia permanentă a constat în numai 389 de locuitori, în cea mai mare parte pescari şi artizani, în timp ce în timpul sezonului turistic ridicat, populaţia creşte la aproximativ 25.000, în cea mai mare parte cu argentinieni, brazilieni şi europeni veniţi în vacanţă. Ca şi în restul ţării, limba principală vorbită în Punta del Diablo este spaniola. În 2008 a fost numit de revista „Lonely Planet” ca fiind unul dintre primele 20 de locuri care merită vizitat şi în care se poate investi.
Satul Punta del Diablo este situat 298 km de Montevideo, capitala Uruguayului, 172 km de oraşul staţiune balneară de lux Punta del Este, şi 43 km de Chuy (care se învecinează cu oraş Brazilian Chui).
Punta del Diablo este cocoţat pe un deal lin cu vedere la ocean şi centrat în jurul unui loc de clădiri viu colorate, inclusiv case, magazine, restaurante, baruri, magazine alimentare care se înlănţuie de-a lungul falezei de nisip.
Datorită codurilor stricte de construcţie, nu există clădiri mari sau localuri de lux. În schimb, există hoteluri mici, o pensiune de tip boutique, cabane şi case de vacanţă. Nisipurile albe ale plajei sunt separate prin punctul stâncos principal, „Punta Del Diablo”, care se întinde mai mult de 600 de metri, şi două alte puncte stâncoase, împreuna formand „Trident”.
Sezonul pentru turism se desfaşoară în perioada decembrie-februarie, precum şi în jurul săptămânii Paştelui. În timpul sezonului de vârf, populaţia mică de pescari şi satul de artizan de aproximativ 400 de persoane, creşte la aproximativ 25.000.
Turiştii îşi închiriază casele locuitorilor şi cabanele sau stau la pensiunile şi hotelurile mici. Cele mai multe dintre hoteluri şi pensiuni sunt deschise doar în timpul sezonului de vârf, cu toate acestea, unele, asemena El Diablo Tranquilo, sunt deschise pe tot parcursul anului pentru a servi excursioniştilor care vizitează satul în extrasezon.
În 2008, „Lonely Planet” a clasat Punta del Diablo printre primele 10 oraşe de vizitat. În cursul acelui an, turismul a adus până la aproximativ 20.000 de vizitatori in timpul perioadei decembrie-februarie, în sezonul de vârf. Popularitatea satului Punta del Diablo printre turişti a crescut în mod constant. Singura familie de agricultori, care a deţinut în întregime Punta del Diablo, a vândt în mod constant teren investitorilor.
Această creştere a turismului li clima din Uruguay, au reprezentat nişte puncte pozitive de investiţii pentru investitorii străini. Aceştia sunt trataţi la fel ca investitorii naţionali, autorizarea prealabilă nu este necesară, şi se bucură de remitere pe deplin liberă a capitalurilor şi a profiturilor. Uruguay în sine este gazda a aproximativ 100 de firme americane cu investiţii în valoare totală de aproximativ 656 de milioane de dolari, şi un sat mic ca Punta del Diablo a atras un flux constant de investitori americani şi străini.
Plajele pitoreşti, cu nisip alb sunt o atracţie majoră aici şi includ: Los Botes, numită „Plaja Pescarilor”, de unde pleacă cele mai multe bărci, Rivero, care, în sezonul de vârf este căptuşit cu baruri deschise şi este popular în rândul surferilor, şi La Viuda, de asemenea, popular printre surferi, şi unde localnicii şi vizitatorii sunt adesea observaţi în timpul verii, cum se adună în jurul focurilor de tabăra, cântând cântece la chitară.
Parque Nacional Santa Teresa (Parcul Naţional Sfânta Tereza), o atracţie naturală şi istorică, este la mai puţin de 5 km de mers pe jos de-a lungul plajei de la Punta del Diablo. Cele 3.000 de hectare sunt casa la aproximativ 2 milioane de copaci, precum şi locul celei mai diverse flore şi faune din întreaga lume. Acesta este locul uneia dintre bătăliile majore ale Uruguayului pentru independenţă. Vizitatorii pot explora parcul prin 60 de km de trasee pentru drumeţii. O altă atracţie a acestui Parcului Naţional sunt dunele găsite pe plajele pustii. Balenele pot fi văzute de-a lungul ţărmului în timpul verii.
Fortaleza de Santa Teresa (Cetatea Santa Teresa), un loc istoric semnificativ din Uruguay, cetatea stă în partea de sus a unui deal din interiorul Parcului Naţional Sfânta Tereza. Portughezii au început construirea fortului pe deal în 1762 şi au lucrat la el până când acesta a fost capturat de spanioli în 1793. Cetatea a fost construită într-un teritoriu disputat între cele două imperii, care formează în prezent una dintre cele mai vechi frontiere din continentul american. Locaţia sa, între Oceanul Atlantic şi Negra Laguna cu bañados (zone umede), în cealaltă parte a lagunei, a reprezentat un punct strategic pentru orice armată care venea din Brazilia, pentru a obţine visul vechi al „frontierelor naturale din Brazilia”, de pe Râul de Argint. Fortaleza de Santa Teresa a fost, de asemenea, o parte din luptele mai târzii dintre cele două imperii, spaniole şi Creole, şi în războaiele civile, în urma cărora Uruguay a devenit o naţiune independentă. Cetatea a fost restaurată în 1928 şi dispune de un muzeu care ilustrează istoria sa. Cetatea este, de asemenea, descrisă în scutul din centrul pavilionului municipale Rocha şi pe scutul municipale al Departamentului, devenind un simbol al acestui departament la graniţa cu Brazilia.
Laguna Negra cunoscut anterior ca Laguna de los Difuntos, are o suprafaţă de 182 km pătraţi, cu o adâncime maximă de 5 m.
Bosque de Ombúes (Pădurea Ombu) – copacul nativ Ombu care populează această pădure este foarte tare, şi supravieţuieşte în foarte puţină apă. Excursiile cu jeepurile sunt oferite de către agenţiile de turism, iar vizitatorii pot vedea, de asemenea, pădurea pe jos. Zona forestieră include floră şi faună endemică.
Centro de Tortugas Marinas (Centrul de ţestoase de mare), este situat în apropiere de un loc popular de căutare a hranei pentru ţestoasele de mare, în apele din largul plajelor din Barra del Chuy, la Punta del Diablo. Centrul de vizitatori educă şi organizează un program de voluntariat.