Podurile de peste Dunare din Budapesta

Podurile de peste Dunare sunt una dintre atractiile pricipale ale capitalei ungare, Budapesta. Pana in anul 1849 cand a fost inaugurat Podul cu Lanturi, locuitorii Budapestei traversau Dunarea pe asa numitele poduri-ponton, cu barca sau in timpul iernii, pe gheata.

Iarna traversarea Dunarii era foarte riscanta, astfel ca atunci cand unul dintre liderii maghiarilor, numit István Széchenyi n-a putut sa treaca fluviul pentru a ajunge la tatal sau bolnav in perioada Craciunului, la inceputul secolului al XIX-lea, a decis ca trebuie construit un pod, donand o importanta suma de bani pentru constructia acestuia. De la inaugrarea Podului cu lanturi in anul 1849 si pana in prezent au mai fost construite si alte poduri care sunt simboluri ale capitalei ungare si atractii turistice vizitate anual de milioane de turisti.

Primul pod construit peste Dunare in Budapesta a fost Podul cu Lanturi, proiectat de englezul William Tierney Clark. In contractul cu constructorii era stipulat ca nici un alt pod nu putea fi construit in apropierea Podului cu Lanturi, dar popularitatea podului si nevoia de mai multe poduri a fost curand descoperita si asa a inceput in anul 1872 constructia Podului Margareta.

Budapesta – Podul cu Lanturi

Podul Margareta a fost proiectat de compania lui Gustave Eiffel din Paris. Avea o forma speciala deoarece a fost construit ca o prelungire a Bulevardului Szent Istvan si a Bulevardului Margit. Podul nu se continua drept de la mijloc, ci vireaza brusc intr-o parte.

Podul Margareta – Budapesta

De pe acest pod se poate cobori pe Insula Margareta, aceasta posibilitate fiind adaugata podului la inceputul secolului XX.

Primul pod proiectat si construit in totalitate de maghiari si al treilea in randul podurilor peste Dunare din Budapesta, este Podul Libertatii, numit initial Podul Franc Joseph. Avand o culoare verzuie, Podul Libertatii face legatura intre Váci Utca si sala Pietei Mari din Pesta, iar in partea dinspre Buda se gaseste Hotelul Gellert.

Podul Elisabeta a fost inaugurant in anul 1903, fiind la acea vreme cel mai mare pod suspendat din lume. Desi Podul Libertatii a fost numit dupa Franz Josepf, istoricii sustin ca podul preferat al lui Franz Josepf nu este podul care-i poarta numele ci Podul Elisabeta.

Dupa constructia Podului Elisabeta, urmatorul pod construit a fost Podul Petöfi (numit initial Podul Miklós Horthy) ce leaga marele bulevard de pe partea Pesta cu partea Buda, unde printre altele se afla Universitatea Tehnica, multe discoteci si cluburi, etc.

Podul Petofi – Budapesta

Podul si-a primit numele de la faimosul poet ungur Sándor Petöfi.

Daca iti doresti un sejur romantic, cauta in formularul de mai jos si vei descoperi oferte ieftine de cazare in Budapesta:

In timpul constructiei Podului Petöfi s-a inceput proiectarea Podului Arpad. Lucrarile de constructie la Podul Arpad au fost suspendate in anul 1943 din cauza razboiului, fiind reluate in 1948.

Podul Arpad – Budapesta

Finalizarea podului a avut loc in in 1950, cand i s-a dat numele de Podul Stalin, iar din 1958 s-a revenit la denumirea initiala de Podul Arpad.

Ultimul contruit si cel mai sudic pod peste Dunare din Budapesta este Podul Lagymanyosi este cunoscut pentru sistemul special de lumini si faptul ca se afla in vecinatatea Teatrului National Maghiar si Palatului Artelor, iluminate de asemenea cu lumini speciale.