Manastirea Voronet

Manastirea Voronet, ctitoria lui Stefan cel Mare din anul 1488,  se afla la aproximativ 5 km de Gura Humorului si 36 km de Campulung Moldovenesc. Manastirea este celebra pentru „albastrul de Voronet” – considerat de specialisti unic in lume si la fel de cunoscut si de renumit precum rosul lui Rubens sau verdele lui Veronese.

Manastirea Voronet s-a bucurat inca de la inceput de o atentie speciala, atat din partea lui Stefan cel Mare, dar si din a urmasilor sai. In 1547, Mitropolitul Grigorie Rosca a construit pridvorul inchis de la vest, pentru care a adoptat o solutie nemaiintalnita pana la el – peretele de vest al pridvorului este un perete plin, fara nici o deschidere. Se creeaza astfel (impreuna cu suprafetele laterale ale masivilor contraforti de colt) un imens ecran unitar, pe care se desfasoara binecunoscuta Judecata de Apoi, care a facut ca manastirea Voronet sa fie considerata „Capela Sixtina a Orientului”.

Pictura exterioara a manastirii Voronet a fost realizata tot de Grigore Rosca, iar rezultatul este unul  exceptional: Judecata de Apoi ocupa tot peretele de apus intr-o uriasa compozitie pe cinci registre, unica in arta orientului crestin. Specialistii o considera prin amploare, stiinta efectului decorativ si stralucirea policromiei, superioara compozitiilor de la Athos si celor de la Camposato (Pisa), demna de a fi alaturata Capelei Sixtine din Roma, mozaicurilor geamiei Khrie (Istambul), imaginilor de la San Marco (Venetia), din Siena, Assisi, Orvieto. Originalitatea artistului consta in curajul sau de a introduce in scena instrumente muzicale moldovenesti (bucium, cobza), peisaje local, stergare si vesminte populare. Peretele de sud este ocupat de Arborele lui Ieseu si filosofi antici, portrete socotite capodopere. Langa intrare sunt pictati Sf. Daniil Sihastrul si mitropolitul Grigorie Rosca. Pe abside, conform regulei impamantenite, Cinul aduna zeci de figuri intr-un adevarat alai. Pe cat a mai ramas din peretele nordic nespalat de ploi, Adam ara, Eva toarce lana (Facerea lumii), in vreme ce Zapisul lui Adam si Vamile Vazduhului inseamna de fapt legende folclorice. Jilturile si o parte din strane apartin secolului al XVI-lea.

Manastirea Voronet – Capela Sixtina a Estului

Naosul si altarul pastreaza ansamblul iconografic din vremea lui Stefan cel Mare: bine adaptat spatiului, armonios, cu personaje impunatoare, oranduire scenica mai putin obisnuita in Moldova (Patimile lui Iisus, in naos), compozitii neintrecute prin sobrietate, vigoarea gesturilor si formelor (Intrarea in Ierusalim, Rugaciunea de pe Muntele Maslinilor, in conca), elemente ce vadesc apropierea de mediul real, patetic uman (Coborarea de pe cruce, Sfantul Teodor, tabloul votiv). Pictura pronaosului, ulterioara, alterneaza ornamente si figuri ce vor sa faca parca legatura cu exteriorul, trecand totusi prin pridvor, unde Calendarul bisericii, dar mai ales Sfantul Ilie se bucura de o prospetime stangace cu o nota de umor.

Deasupra usii de la intrare, in pronaos, se afla inscriptia in piatra ce precizeaza numele ctitorului si timpul inaltarii manastirii. Tot in pronaos se afla mormantul Sf. Cuvios Daniil Sihastrul, primul staret al manastirii Voronet. Tabloul intemeietorului, se afla in naos si il reprezinta pe Stefan cel Mare, alaturi de Doamna Maria-Voichita si fiul lor Bogdan.

Forma initiala a bisericii manastirii Voronet mai poate fi vazuta in tabloul votiv: asezata pe un soclu de piatra, cu turla inaltata pe o baza patrata. Exonarthexul i-a fost adaugat in 1547 la initiativa mitropolitului Grigorie Rosca, considerat al doilea ctitor al bisericii. Asa cum se infatiseaza astazi, Voronetul reprezinta unul dintre primele monumente moldovenesti creatoare de stil propriu, sinteza originala de elemente bizantine (plan treflat cu turla pe naos), gotice (tendinta de elansare a edificiului, arcurile frante la chenarele usilor si ferestrelor, prezenta contraforturilor) si strict autohtone (turla pe patru arcuri si baza stelata, ocnite sub cornisa, arcade oarbe la abside, friza si discuri smaltuite).

Inca de la inceput, manastirea Voronet a fost o adevarata lavra a isihasmului romanesc. Viata monahala s-a intrerupt in anul 1785, dupa anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic si s-a reluat in anul 1991, de data aceasta cu obste de calugarite sub staretia Stavroforei Irina Pantescu, existenta pustnicului Daniil nu mai este astazi pusa la indoiala – nu departe de manastirea Putna se afla chilia pe care, spune traditia, si-ar fi cioplit-o cu dalta in piatra dura insusi sihastrul Daniil. Il regasim pe pustnic pe fatada constructiei adaugate la 1547 pe timpul lui Ilias, fiul lui Petru Rares, de catre mitropolitul Grigorie Rosca.

Vizitarea Mănăstirii include exteriorul şi interiorul bisericii monument. În timpul săvârşirii dumnezeieştilor slujbe se pot vizita doar picturile exterioare.

Program sezon turistic (mai – septembrie):

Luni – Duminică: 08:30 – 20:00

Program extrasezon (octombrie – aprilie):

Luni – Duminică: 09:00 – 17:00

Taxa de vizitare:

Adulți: 5 lei

Copii, elevi, studenți: 2 lei

Fotografiere / Filmare exterior (neprofesional): 10 lei

• ţinută vestimentară decentă (fumatul, consumul băuturilor sau alimentelor, în interiorul Mănăstirii, sunt interzise)
• păstrarea liniştii;
• vizitarea doar a zonelor permise şi marcate în acest sens;;
• utilizarea dispozitivelor de înregistrare foto/video/audio, doar cu acordul expres al obştii monahale;
• utilizarea dispozitivelor de înregistrare foto/video/audio doar în exteriorul Bisericii Mănăstirii;
• închiderea telefoanelor mobile în timpul săvârşirii dumnezeieştilor slujbe;
• respectarea cuvenitei rânduieli a şederii în timpul slujbei: bărbaţii de-a dreapta şi femeile de-a stânga.