Cheile Varghisului – cele 122 de pesteri

articol scris de Ana Dumbara

Mai precis, 122 de caverne dispuse pe cinci niveluri de-a lungul celor 4 kilometri ai Cheilor Varghisului, rezervatie naturala din Muntii Persani la granita dintre judetele Covasna si Harghita. Evident, doar o parte din aceste 122 de pesteri sunt deschise pentru public si accesibile, multe dintre ele fiind subacvatice. Zona cheilor este fascinanta si foarte usor de parcurs.

Cum de nu am stiut pana acum de Cheile Varghisului? Aceasta a fost intrebarea care m-a lovit de cum am aflat de existenta acestui loc, din intamplare, dintr-o simpla cautare pe internet. Am visat cateva luni la ele, iar in toamna m-am urcat in autobuz cu cei de la Hai sa socializăm si dusi am fost catre aceste chei magice.

Recunosc ca imi placea prezenta din social media a companiei de turism Hai Sa Socializam, design fresh, tanar si comunicare lejera, si eram curioasa sa ii cunosc. In plus, nu am mai fost intr-o excursie cu autocarul din clasa a 4-a. Se preconiza a fi o experienta interesanta.

Cheile Varghisului – intrare in Pestera Sura Cailor

Cheile Varghisului se afla la granita dintre judetele Harghita si Covasna, la 250 de km de Bucuresti și aproximativ 3 h 45 min de condus. Cu autocarul, recunosc, nu am stiut cand a trecut timpul. A fost foarte confortabil sa conduca altcineva. Drumul poate fi obositor sa il faci dus-intors, din capitala, intr-o singura zi. Locatia clar merita un weekend intreg pentru ca, daca esti ca mine, o sa pierzi ore intregi studiind flora, formele stancilor si animalutele din pesteri. Da, am vazut lilieci!

La intrarea in chei exista o poienita unde vara poti campa fara grija.

Ajunsi in satul Varghis (60 de kilometri la nord de Brasov), am schimbat autocarul pe trocarici pentru a parcurge ultimii 11 kilometri de drum forestier pana la intrarea in chei. A fost unul dintre cele mai faine momente ale zilei. Imagineaza-ti 45 de oraseni in aceste masini ”decapotabile”, bucurandu-se ca niste copii. Distractie pura!

Cheile Varghisului – Grupul ”Hai Sa Socializam” parcurgand ultimii 11 km pana la Cheile Varghisului

Drumul de 11 km pana la chei este un spectacol al naturii in sine si merita mai multe opriri pentru a fotografia si observa mediul inconjurator. In aceasta vale larga a raului Varghis, am vazut pentru prima data in viata mea urme ale prezentei castorilor: copaci, unii cazuti de-a curmezisul raului, altii inca „in picioare”, cu trunchiurile roase ca in reclama Colgate. „O, domnule castor, cum de aveti dintii atat de puternici?”, mai tineti minte?

Cheile Varghisului

Pe vreme buna, cu siguranta cei 11 km de drum forestier pot fi efectuati si cu masina personala, insa, din cauza noroiului, poate deveni problematic pe ploaie.

Cheile Varghisului

Cheile sunt presarate cu poduri din lemn si pasarele suspendate. Se observa mici grohotisuri, pereti verticali si stanci piramidale sau falice (hehe) cu denumiri ca „Stanca Minunata” sau „Stancile Porumbeilor”. V-am zis ca o sa stati cu ochii numai pe sus!

Cheile Varghisului – primul podet de la intrarea in chei

Din cele 122 de pesteri, cateva sunt subacvatice si au fost cartografiate cu ajutorul scafandrilor, ne povesteste Levente, speolog si ghidul nostru pentru aceasta tura.

Cheile Varghisului

Legendele spun ca aceste chei au fost utilizate ca refugiu inca din vremea tatarilor, din 1241-1242, una dintre cele mai spectaculoase pesteri fiind numita Gaura Tatarilor. Pentru a ajunge aceasta, trebuie sa urcam pieptis 5 minute pe poteca din stanga Pesterii Sura Cailor. Aceste doua pesteri se afla, practic, una deasupra ceilalte, dar nu exista un marcaj care sa indice drumul catre Gaura Tatarilor.

Cheile Varghisului – Ana Dumbara in Pestera Gaura Tatarilor

Cheile sunt frecventate uneori si de ursi, care hiberneaza in carverne. Nu i-am vazut. Dupa cum spunea Levente, ghidul nostru, „sunt plecati in sate, la piata”.

Pestera Mare (Pestera Meresti sau pestera Orban Balasz) este prima pestera cartografiata de pe teritoriul Romaniei, in anul 1835, de catre Istvan Fekete. 17 specii de lilieci isi au resedinta in aceasta pestera, din totalul de aproximativ 20 de specii care traiesc in Romania.

Cheile Varghisului – Liliac in Pestera Mare

Am vazut cinci lilieci in Pestera Mare, un record pentru mine, probabil toti din specia liliacului mic cu potcoava – Rhinolophus hipposideros. Intre lunile noiembrie si mai se afla in hibernare, perioada in care nu este indicat sa ii atingem. Caldura mainii noastre ii poate induce in eroare si se pot trezi inainte de vreme, cand nu au suficiente resurse pentru a se hrani si supravietui. La fel, le pot dauna zgomotul, fumul sau lumina puternica.

Cheile Varghisului – Liliac in Pestera Mare

Tot in Pestera Mare, Levente ne-a explicat de ce unele portiuni de perete sunt mai albe si cremoase, fine la atingere. Fenomenul se numeste „lapte de munte”. Practic, apa se infiltreaza in roci, dizolva calcarul si se solidifica, apoi, in cristale foarte mici, din acest motiv sunt atat de moi si albe ca zapada.

Cheile Varghisului

Cu siguranta cheile sunt mai vizitate de turisti in perioada verii. Potrivit ghidului nostru, poienita de la intrarea din chei se umple de corturi, deci cred ca anotimpurile reci sunt mai potrivite pentru a explora Cheile Varghisului daca vrei sa nu ai parte de turisti la tot pasul.