articol scris de Valeria Ionita
Valea Prahovei, un areal mirific, cu multe atractii,popasuri turistice, cu vestigii istorice, cladiri monumentale, castele. Unul dintre acestea, Castelul Iuliei din Campina. Fara doar si poate, unul dintre cele mai bantuite locuri din Romania se pare ca este Castelul ridicat de Bogdan Petriceicu Hasdeu, savantul, filologul roman, in urma mortii fiicei sale, Iulia Hasdeu.
Castelulul Iuliei Hasdeu din Campana a fost finalizat in anul 1896, care initial a fost gandit ca o catedrala, la realizarea acestuia Bogdan Petriceicu Hasdeu a afirmat ca a primit indicatii de la spiritul fiicei sale.
Pentru amatorii de istorie, arta, dar si de spiritism, de senzatii, locul acesta este indicat.Povestea este urmatoarea.Copilul Iulia a fost precoce, se pare genial, cunostea de mica trei limbi straine si ar fi vrut sa devina scriitoare. A fost primul roman care a studiat la Sorbona, dar, din pacate, la varsta de 19 a murit de tuberculoza.
In urma acestui eveniment nefericit, tatal, Bogdan Petriceicu Hasdeu, ramas neconsolat, a incercat sa o readuca in viata sa pe copila, macar ca spirit, prin spiritism.A mai trait inca 20 de ani dupa moartea Iuliei si s-a dedicate studiului spiritismului si comunicarii cu spiritul Iuliei.
Venit la Campina cu sotia, la un prieten chimist, in casa de vacanta a acestuia, i-a placut atat de mult zona si atmosfera de aici, incat a cumparat pamant si a ridicat castelul dedicat Iuliei. De-a lungul timpului, edificiu a cunoscut distrugeri, dar si renovari, transformat ulterior in muzeu unde pot fi admirate portretele familiei Hasdeu, fotografii, documente originale, manuscrise, editii princeps, tablouri de valoare semnate de Nicolae Grigorescu, Sava Hentia, G.D. Mirea. Materiale care tin de preocuparile spirituale ale lui B.P. Hasdeu, 101 rezumate ale sedintelor de spiritism in care carturarul comunica cu fiica sa.
Intr-o atmosfera misterioasa, treci din camera in camera, admirand obiectele de arta, miscat de dramatismul povestei acestui loc ridicat din dragoste parinteasca, durere si speranta de a aduce inapoi, macar, in spirit, copilul drag. Povestea este sfasietoare. Treci prin biroul lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, apoi prin Camera cu cale, dedicata fetei, unde se afla papusa Iuliei, bustul ei, in marmura de Carrara, realizat de Ioan Georgescu, jurnalul ei, caietul de matematica.
Castelul Iulia Hasdeu – interior
Templul, cu statuia lui Isus Hristos, care se pare ca nu poate fi mutat din locul initial, oricat ar fi incercat cineva. Camera obscura, cu diferit mobilier impregnat de simbolistica spiritista, cu o gaura in perete care da in biroul savantului, pe unde acesta credea ca vine spiritual Iuliei. Pronausul cu oglinzi paralele multiplica la nesfarsit imaginile.
Un loc cu tenebre si cu lumini. Se spune ca inca de pe vremea batranului Hasdeu, localnicii spuneau ca vedeau prin geam fantoma tinerei Iulia plimbandu-se prin incaperile castelului, iar cand acesta incepea sa faca spiritism, in sedintele sale, lampele din apropiere, cele ale vecinilor, se stingeau singure. Localnicii de azi, spun ca, uneori, o pot auzi pe Iulia cantand la pian, iar pe tatal sau aplaudand, in alte nopti, tatal zbiara precum un lup de la geamul castelului.
Castelul Iuliei Hasdeu din Campana este un loc care te poate pune pe ganduri. Sunt oameni care in timpul vizitei, au auzit o melodie cantata la pian, ca din senin. Sunt unii profesori care au scris ca li s-a intamplat in timpul turului cu elevii sa auda acelasi lucru. Cert este ca acest castel ridicat din dragoste si durere este unul misterios si controversat.
Frumusetea si pacea locului are totusi un element care creaza tensiune nervoasa, pentru cei amatori de povesti cu spirite si fantome fiind o adevarata atractie. Dincolo de asta, castelul ridicat de Bogdan Petriceicu Hasdeu ramane un locas impregnat de cultura si de aduceri aminte.
Intr-o clima calda, uscata, in Campina lui Geo Bogza, vizitezi orasul cu aceeasi incantare pe care o incerci colindand un oras in care nu locuiesti tu, cu aviditate, cu interes si o detasare filosofica aproape, de parca ai fi de cand e lumea un simplu calator.Doar atat.
Un tren serpuitor in care te sui si care vine agale dinspre Brasov, Predeal, Azuga, Busteni, Sinaia, te duce departe de orasul in care odinoara Bogdan Petriceicu Hasdeu a stat si a plans in templul castelului ridicat pentru fiica sa, lasi in urma si Casa pictorului Nicolae Grigorescu, Casa de cultura Geo Bogza, strazile lungi, pomii de pe marginea lor, oamenii linistiti si ingaduitori asemeni climei in care isi duc existenta. Te indrepti spre Ploiesti, simti miros de petrol, adulmeci mirosul de campie si ai in fata ca si o tinta Bucurestiul, orasul cu farmecul lui aparte care te asteapta si te acapareaza pentru a-ti da drumul din imbratisare, sporadic, sa mergi spre alte destinatii care te intampina sa le mangai cu privirea.
