articol de Valeria Ionita
E toamna si padurile incep sa ia culoarea pamantului si a focului pe Valea Prahovei, rumoarea din timpul verii, cu turisti, masini, cu antren si muzica s-a mai potolit, insa incepe farmecul linistit care duce catre zapada, al uni anotimp nostalgic.
S-au incheiat Zilele culturii la Busteni, in care, pe scena Casei de cultura Aurel Stroe, s-au perindat artisti valorosi in spectacole dedicate tuturor varstelor.Insa, programele culturale continua, pe tot timpul anului.’’Show must go on, show must go on’’, rasuna ca un ecou.
E liniste si muntele parca ne atrage mai mult ca oricand in anotimpul asta, cu atat mai mult cu cat vacanta s-a dus si putem veni doar in week-end aici, unii dintre noi. E soare mai tot timpul de parca soarele din vara s-a lasat uitat pe cerul toamnei din Bucegi.
Daca cobori in Poiana Tapului, o iei in sus, prin padure spre Urlatoarea, ajungi in mijlocul unui univers de poveste pe care multi dintre noi l-am strabatut de atatea ori.
Cascada Urlatoarea
Localnicii stiu ca in perioada asta ies ghebele, vineciorii, galbiorii, ciupercile care se numesc astfel prin partea locului. Ei, localnicii, au un simt al perceptiei altfel, simt spiritual muntelui si al padurii, comunica intr-un anume fel cu natura.Sunt cumva, mioritic, integrati in ea. Tot altfel, intr-un mod special, aparte, comunica cu ceilalti, cu turistii.
Hotelurile si pensiunile, cu traditie sau mai noi, asteapta turistii in orice timp si la orice ora, o adevarata uzina fara intrerupere, cu o ’’armata’’ de receptioneri, administratori de pensiune, chelneri, barmani, cameriste, totul bine pus la punct pentru cei care aleg sa-si petreaca un timp, in aceasta mirifica zona a Vaii Prahovei.
Sunt multe de facut si multe de vizitat. Poti merge pe munte, poti sta cu prietenii la taifas la Caraiman, unul dintre cele mai vechi si cunoscute hoteluri, la Silva sau Irish House, ca sa enumar numai cateva dintre ele.Cumparaturi poti sa iti faci la Penny, Lidl, Mega Image sau la marele magazine din centru, Costila.
Timpul are un alt ritm aici, o lentoare si o rabdare aproape metafizica.Iar daca e soare, impresia este paradisiaca. Muntele sta de straja si orasul viu si colorat e insufletit, trecatorii, preocupati sau nu, localnici sau turisti devin, parca un tot in acest loc binecuvantat de Dumnezeu.
Cei piosi pot merge la Manastirea Caraiman, locas de inchinaciune si smerenie, unde oameni din toata tara vin in pelerinaj,de sarbatori sau in zile obisnuite.Busteniul este complex si divers, e un loc unde copii, tinerii, adultii si oamenii aflati in toamna varstei lor, pot gasi cu toti indeletniciri placute, specifice fiecaruia.
Daca traversezi calea ferata, chiar in dreptul Primariei Busteni, mergi in jos pe o strada cocheta, treci un pod peste Prahova si vezi, in zare, ridicandu-se somptuos, Castelul Cantacuzino.
Castelul Cantacuzino – Busteni
Ridicat de printul Gheorghe Grigore Cantacuzino, in secolul 19, ca o replica, in stil neoromanesc la Castelul Peles, predominant in stil neorenascentist german, Castelul are mirajul vremurilor apuse si este un punct de atractie pentru turistii romani si straini. Unul dintre cei mai bogati oameni din perioda sa, printul, la origine grec, direct scoborator din Imparatii Bizantului era supranumit si Nababul, construind, pe langa Castelul Cantacuzino, Castelul de la Floresti de Prahova si Palatul din Bucuresti, actualmente Muzeul Muzicii.
Te-ar putea interesa si:
Exista si o legenda… Se spune ca Nababul s-a dus la Regele Carol si i-a zis ca vrea sa construiasca pavajul curtii Castelului Cantacuzino de la Busteni, cu monezi de aur. Regele s-a uitat lung la el, regele, de origine germana, militar de cariera si cu studii in artele frumoase, o fi zis’ „Ce vrea si grecul asta?” Si i-a raspuns, strategic: „Bine, dar gandeste-te cum plasezi monezile, pentru ca, daca le plasezi cu efigia mea in sus, vor calca pe imaginea mea, este lezmajestate, daca, plasezi monezile cu imaginea tarii in sus, calcati tara in picioare’’. Singura varianta care ramanea de ales era cea pe cant. Nici asa nu a fost posibil, desi printul a insistat. Pe cant exista deviza familiei regale ‘’Nihil sine Deo’’ adica ’’Nimic fara Dumnezeu’’. Turistii se amuza, cum ar fi sa fi calcat pe monezi de aur…
Pleci de la Castelul Cantacuzino si o iei pe Zamora, un cartier ca o bijuterie, cu case frumoase, vile marete , flori si pomi in gradini impregnate de o pace binefacatoare. lasi istoria si misterul in urma si te indrepti spre Cumpatu, apoi spre Sinaia, insa Sinaia e cu totul alta poveste…
Busteniul ramane incadrat de munte si Prahova, aidoma unei picturi inefabile intre ramele aurii ale naturii.
